o sa ma rezum sa vorbesc despre self-esteem.
problema noastra este urmatoarea:suntem prea constransi de ceea ce cred altii despre noi, despre imaginea pe care noi ne-o formam din viziunea lor.
ei, si cu noi cum ramane? pana la urma urmelor.cine-ti traieste viata?
oare chiar vrei sa ajungi  ca altii sa iti controleze modul de a gandi, de a te exterioriza?
traim intr-o lume cu atatea personalitati si eu-ri.
hai sa fim iarasi noi, asa cum simtim
daca azi ma simt mov, voi fi mov
si voi rade fiecarei particule de praf de pe tavan
spiritul de turma e un curent demult expirat, sau macar ar trebui sa fie, zic.
daca azi vrei sa-ti bei cafeaua cu primul om pe care il vezi in albastru, fa-o.
satisfactia clar va fi pe masura. pentru ca azi tu ti-ai ales cursul lucrurilor si nu te-ai mai lasat dusa de trecerea inevitabila a timpului.
la final nu vei ramane decat tu cu tine, si poate regretul unor lucruri care au murit in stare incipienta,
din frica asta teribila de ceilalti, sau ce ar fi putut sa creada.
pana la urma e vorba de tine si de valorile tale.