you lost on your way here.

decembrie e aici. tu te-ai pierdut in drum spre alte zile.

peron. sine lungi si oameni scurti

o vei gasi in gara. inundata in soare . asteapta lent ticaindu-i in timpane nerabdarea. va intarzia sa apara mereu, aceleasi minute la aceleasi ore pe aceeasi bancheta imbacsita de nerabdarea lor de a ajunge. undeva candva . cineva ii asteapta

intersectie de cuvinte
intre doua vieti pereche
indragostite de sfere pe cer
pe nevazute si neauzite
cu lumiba orgoliului stinsa. cuvintele tale alungite sacadate
dezbracati de ratiune si lumina
ardem in doi pana cand tastele se supraincalzesc si implori pixelii sa te transforme-n unde
unde eu te astept pe-o parte a destinului cu trupul pe esenta gandurilor noastre  imbibate intr-o sticla de rom.nedeschisa.
eu te astept sa apari pe un cal verde imbracat in tigru
dalian sa-mi soptesti pe buze.am venit.

intre noi intervine un al treilea factor decisiv, in afara timpului si al spatiului. destinul
suntem guvernati de el si numai lui ne supunem.

memorie. retrospectiv

atat am asteptat sa se termine. nu stiam exact ce dar vroiam neaparat sa se termine (desi recunosc ca incepuse sa-mi placa. asa se intampla deobicei, ne obisnuim si acceptam intr-un final si ceea ce nu ne place si invatam sa traim cu asta). poate nu a fost deloc munca cat stressu, mereu clipa de clipa trebuia sa luam la cunostinta ca viitorul nostru, al fetelor si respectiv al meu depindea de un singur factor, insignifiant in fond, dar treapta a maturitatii ( a mele clar nu).
a trecut. atat de repede ca nici acum nu realizez, am asteptat prea mult sa treaca incat in asteptarea mea parca am ratat cu totul lucrul in sine.
dar a trecut asa cum trec toate si s-a sfarsit.
acum mi-a ramas doar cerneala cu poza in dreapta sus ca sa ma mustreze parca faptul ca as putea sa uit. ca am fost tinerica si nu am sporovait sa ma duc si eu sa-nvart timpul aiurea. aiurea l-am invartit eu peacasa si-n rarele momente poate chiar prea rarisime am mai deschis chimie a 12-a de frica viitorului care dadea buzna la usa.
ei iata-ne copila ca ai crescut cu apa ploii si a viselor in care-ti spuneai ca tu vei fi tot ce nu au fost ai tai. ca vei avea succese iar nu succesuri, ca vei fi iubita si iubi cu adevarat, ca tu nu vei avea probleme in viata, ca la tine totul va fi bine si frumos si ca ti se pare normal ca roata sa se intoarca si ca va veni si pentru tine momentul fericirii.
 patetic spun .
e totul la fel si pentru mine. prea greu sa iesim din conditia asta de ignoranta.. mi-e prea greu sa-nvat sa tac si sa inghit , mi-e prea greu sa inteleg ca banul invarte totul astazi. aici nu o sa se schimbe nimic.
si cum iubirea trece prin stomac, orb este cel care crede ca iubeste si este iubit, surd este cel care isi asculta doar glasul inimii, iar mut este cel care vorbeste doar cu sufletul. pentru acestia viata va fi un rateu. un insucces intr-o lume in care predatorii isi linseaza prada fara resentimente.

 pe langa subiect, cunosc oameni de care sunt sigura ca vor obtine ce vor, dar pentru asta si-au extirpat parca tot ce tinea de comuniunea cu alti oameni, de simplitate, de sentimentul de compasiune impartasita.
parca deviza lor e: fii morocanos, incruntat gelos si vei ajunge sus. sus vor ajunge insa cu un cenusiu in suflet, cu umbra lor si atat.

acum prezentul e inecat in trecut. am ramas asa in aer parca muncind pentru aceeasi cauza din trecut robotizata.
si daca acum am timp sa fac ceea ce-mi place am ramas parca legata de o lipsa de chef si de slutenia zilelor in care aspiram la azi in ideea ca voi avea timp pentru mine. si imi dau seama ca nu vreau timp pentru mine.
parca acum vreau doar sa mi se dea un alt scop si sa muncesc iarasi rupta de tot si toate , robotizata sa-l duc la bun sfarsit. si poate asa voi obtine ce vreau?

ce vreau...

fuzionam

fuzionam intre azi si maine
intre cafea si zapuseala neuronala.
ne fuzionam pe strazi cu oameni dezbracati de orgoliu si caracter.
noi fuzionam mai departe abuzand de circumstante.
si marele anonim iti rade in ceafa soptindu-ti ca ai lasat urme ale constiintei pe asfalt.
ti s-au extirpat sentimentele .
se anunta un nou atac cerebral.

ciorna electronica

intr-un hazard nativ debordant- generator de euforii. sindromul invers al singuratatii mele. refuzul mintii mele.  cu pasii tai de mecanism stricat de pixeli violenti. esti inversul meu, element interuman. revoltat tatuat cu manifestul libertatii tale. cu nonsalanta unui burghez fara tigle m-ai surprins pe pavelelele lesne de calcat de picioarele indivizilor curbati in sinapse.

m-ai regasit. din noi. din nou. din nu.

traumhaft. viitor exabrupto.

in stilul acesta desprins din timpurile anaforice: as vrea.
a sugera, iata visul
si functia inimilor mari e de a-si infrange propria ratiune.
si cu noi, ultimele victime, captivi ai iluzoriului cum ramane?

"eu cu cine votez?"

mi-am spus ca vreau sa scriu ceva si despre asta, pentru ca mi se pare de-a dreptul hilar. ii vezi in perioada asta peste tot. se zicea ca numele prostilor e scris pe toti peretii. si iata-i: partizanii nostri politicieni pe toate zidurile, la fiecare colt de strada ranjesc (nici ei nu stiu de ce) in ideea ca "gloata" aici bazandu-se pe toti pensionarii ii vor vota. eram la faget si admiram cu ardoare un giga poster cred ca era, cu vreo trei membrii ai unui bine cunoscut partid politic. totul bine si frumos daca nu luam in calcul faptul ca era semi sfasiat. raspunsul la intrebarea: cine ar face una ca asta? il stim cu totii..
pai si atunci de ce ne mai miram de halul in care a ajuns tara daca si , hai sa-i spunem "elita", a ajuns sa se coboare la un subnivel al moralitatii si dreptei cuviinte.
ca bani pentru cei care chiar au nevoie nu sunt,dar pe campanii de sute de milioane "este"! incultura naste incultura si uite cum banii fac legea, cei care au bani au parte si carte.

conchid si zic: "daca nu ei atunci cand?" cand....poate niciodata. suntem totusi niste forme al carui fond cam lipseste, cum ar zice amintitul Titu Maiorescu.

joi ploua

joi ploua. la fel ca in toate celelalte joi. ploua. nu facea altceva decat sa ploua cu picaturi mari parca acide, frustrate, care cand imi atingeau fata ma dureau.  se pare ca cineva sus s-a suparat si ne bate cu cate-o picatura de ploaie. ne-am obisnuit insa ca joi sa ploua, parca lumea si-a varsat ura in cer, iar cineva de acolo ne-o "toarna" inapoi.

prognoza pe saptamana viitoare: joi va ploua.

acumulam agitati obsedati disperati particulele sfaramate de nadejdea unui maine contrastant cu azi. nu. azi iar a fost ca ieri. azi iar te-ai trezit.ai murit putin. putin cate putin ai mai murit.
s-a gandit ca filmul asta . mecanic inca va rupe barierele stereotipice ale unui dute-vino care nu transcede niciodata grijile ei cotidiene. respectiva se cam saturase de oamenii  in creion cum ar fi vrut sa ii numeasca. oamenii care usor puteau fi stersi , sau doar translocati in celalalt colt al pamantului, fara ca nimeni , nimeni sa le fi simtit prezenta.

tu te-ai mai uitat in jur?

hai treci peste iubito si-a spus ca pentru sine. nu mai poti? inghite. zii mersi. pentru ce ? pentru tot! hai lasa-ti pasii sa alerge tot catre soare . iubito! lasai! inghite! nu?
deschide ochii si lasai pe astia.pe astia si pe toti.lasa-i in propria lor imbecilitate a ochilor cu sentiment de scarba.
ma crezi? hai credema . viata e un tango .al tau cu mine.
sunt ura . sunt  tot ce stii tu despre urat. hai.........inghite!nu mai poti? zii mersi. inca ma ai.
imi place cum plangi cand ochii iti rad.

dupa ore si ore de studiu. concluzionez:  oxideaza dar nu se reduc. amintirile

in iarba.
furnica.
isi asteapta iubitul .
la mol e deschis.
gresie stantata.
pantofi verzi voalati sau maro.
domnul cu geanta.
galant.

acum am realizat ca imi place cafea la fel de mult aproape cat ciocolata: oricata mi-ai da as bea-o pe toata.

de dragul de a posta ceva marcă drgobete

frondă la adresa ta, destine.

niciodată nu a fost aşa cum te-am vrut....nunuuuuu tu te codeai pe după planurile mele biine stabilite, calculate. îmi arătai cum mă învârţi pe degete aşa cum ai tu răbdarea.
niciodată nu m-ai lăsat să fiu prea fericită, ca nu cumva să-mi pierd şi ultima rămăşiţă de  orice mai rămăsese despre trecut. nuuu tu m-ai făcut mulţumită, niciodată fericită.
contrariată, frustrată, agitată,
niciodată prea calmă, relaxată, fericită
riscul unui probabil eşec viitor mă fierbea la foc mic mic.

frenezie matinala

si daca as plange razand, inseamna ca ochii mei rad sau plang?
hainele ma dor.
langa pat soseta cu dungi vorbeste cu covorul de ieri.
isi minte viata cu atata indarjire.
in inertia de culori de toamna,
a valsat pentru ultima oara
cu frunzele, doborate de scenariul viitor.
pauza.vor ramane asa cum le vezi tu. si frunzele si iarba
si pasi de pe aleea de langa autostrada,
autostrada unde pentru primadata mi-ai aruncat zambetul tau.

determinare.