si au ramas doar umbre reci si sterpe. imbratisari platonice de om.

m-ai uitat intr-un pahar cu vise  si m-ai lasat sa ma inec in ieri.
eu te-am lasat intr-un dulap de parca, as fi putut sa te gasesc.
si ieri.
ti-am aruncat si zambetele-n ploaie, si ochii ti i-am renegat.
pana cand ieri tu m-ai izbit cu acelasi aer.perfid si degradat.
de om nebun cu chip de inger  si zambetul dement de drac.

grabind in aria externa a zilelor de indigo.
te-am aruncat din calea mea de clipe goale
calcand pe vise albe, negre sau maro.
te-am risipit ca fumul intr-o zi cu ploaie
si zambetul tot eu l-am renegat.
cu acelasi aer fals de marioneta scapata intr-un vis uitat.